joi, 29 aprilie 2010

New Found Land

Cum am descoperit Noile Indii ale Calabriei italiene
Pentru Victoraș, cu care o să mă lege mereu aceeși Acasă

Pentru că tot dorul de o Acasă a mea, plină și rotundă, m-a făcut să-mi las casă, masă, cățel, purcel și să apuc drumul pribegiei printre străini, cel mai rînduit lucru în ordinea firii mi s-a părut să-mi aștern și aici o parte din jurnalul meu de misionar. Și concluzia, în spirit țărănesc-socratic: nu poți fi, nici mai mult, nici mai puțin, decît ceea ce ești și nici nu poți descoperi, mai mult decît sub alte nume și chipuri, decît ceea ce-ți împînzea deja bătătura. Iar ăsta este cel mai liniștitor sentiment din lume, care mă face să mă întorc, de fiecare dată alta și aceeași, mereu Acasă.
Orti







Signora Ana

Signor Pietro



Centrul de ceramică

Signora Rina







La Madonnina



Signora Ana

Signora Nuccia


Signora Roseta
Signora Mella











Signora Razina

La signor Domenico







Signor Mussollino, din San Stefano

La stînă, în apropiere de Gambarie






Schindilifa

Orti




La signor Pietro și signora Flavia